marți, 29 aprilie 2014

Vise

Nu trebuie sa ma cunosti prea bine ca sa stii cat imi place apa si sa inot. Si subconstientul imi impartaseste pasiunea, motiv pentru care imi trimite, cel putin o data pe saptamana, vise in care  imi demonstrez capacitatile de sirena .

De multe ori sunt la tara. Sfidez panourile cu "scaldatul interzis" si ma aventurez in apele reale sau inventate de imaginarul meu nocturn. Uneori ma intalnesc cu persoane pe care le stiu. Alteori inventez razbunari stupide, pe care mintea mea nu le-ar putea imagina niciodata in starea de veghe. Oricum ar fi,, nu ies din apa.

Imi plac visele in care sunt la mare. Tot in apa, numai ca aici am si valuri.  O data am fugit cu o gasca de rockeri necunoscuti la Constanta. Ei si-au vazut de ale lor, eu inotam, desi era cam frig afara. De cateva ori, mama tipa, pe plaja, dupa mine. Abia daca o auzeam, eu ma balaceam fara griji undeva in larg.

O data pluteam pe Dambovita, de-a lungul Regiei. Era mai relaxant decat vizita la un SPA de lux. Cel mai mult imi placea ca, pe malurile apei ,oamenii isi vedeau de drumul lor, fara a ma baga pe mine in seama.

Uneori mai sunt la piscina, o data am inotat cu niste rate in apa unui lac de munte. Visele m-au purtat si intr-un mediu exotic, la niste bai turcesti, cu sauna, uleiuri parfumate si mult abur.



Cel mai mult imi plac visele de la ocean Acolo nu sunt in apa mereu. Stau pe plaja, aproape de casa mea unde stiu ca ma asteapta muzicianul brunet.


vineri, 18 aprilie 2014

Iertare

A.S. E Saptamana Mare, hai sa fim mai buni!

Suntem oameni si gresim! Uneori actionam manati de impuls, alteori dam importanta prea mare celor din jur, iar asta ne face sa fim asa cum ar vrea ei.

Nimeni nu este perfect, nici chiar eu! (wow, surprinzator, nu sunt perfecta!!) Recunosc, am facut la viata mea si bune si rele. Uneori, ma gandesc ca mi-a venit mintea la cap si imi propun sa fiu o persoana matura si responsabila. De fiecare data cand fac asta, sfarsesc  prin a face o tampenie!

Totusi, nu vreau sa vorbesc despre mine. E bine sa stim cand gresim, unde am gresit si trebuie sa cautam motivele care ne-au determinat sa actionam astfel.  Un impuls de moment, un zvon sau niste prejudecati pot transforma oamenii in monstrii si ajungem sa semanam ranchiuna, rautate si barfe.

Cel mai nobil si intelept este sa discutam si apoi sa iertam. Sa fim seriosi, cine procedeaza astfel?  Tind sa cred ca nu mai exista "te rog frumos sa ma ierti", sau daca mai este folosit, nu are nicio valoare. Preferam sa stam suparati si sa fugim de probleme, in loc sa le confruntam.
Vreau sa cred ca ma inteleg bine cu toata lumea. In universul meu roz si pufos nu exista neintelegeri si intrigi. Suparare nu pot sa port, e o povara prea grea. din cauza asta cred, in mod fals, ca toata lumea gandeste la fel.  

Nu zic ca toata lumea sa fie prietena cu toata lumea, ar fi o viata plictisitoare. Zic doar sa incercam sa dam o a doua sansa celor impulsivi, imaturi si fara prea multa minte, care dincolo de comportamentul  exagerat ascund intentii bune.

miercuri, 16 aprilie 2014

Fat Frumos


Toata lumea a auzit de cliseul cu Fat Frumos calare pe cal alb la care viseaza toate fetele( si nu numai)! Fie ca abia au auzit povestea Cenusaresei sau ca sunt divortate, cu 3 copii, fetele si femeile il asteapta pe cel care le va duce intr-un regat magic si vor trai fericiti pana la adanci batraneti.
Eu cred in el la fel de mult cum cred in Mos Craciun, Zana Maseluta si alte craturi de basm.Da, ma cuprinde si pe mine,inima de piatra, visarea la rochii de bal si castele impunatoare, dar nici in contextul asta nu imi pot imagina un print romantic si iubitor. Mai ales cand acesta poarta colanti si maneci bufante.
Mica Sirena ar fi fost mult mai fericita pe funul marii, langa un triton simpatic care sa ii faca multi pui de sirena. Nu inteleg cum poate lasa cineva coada de sirena si capacitatea de a respira sub apa pentru niste picioare care dor, se umfla si pot face varice .
Cenusareasa probabil a acumulat in timpul balului cantitate de alcool destul de mare in sange, altfel nu imi explic cum a putut pleca fara un pantof.  Nu e ca si cum i-ar fi cazut un cercel si nu a observat. A alergat semidesculta de la palat pana la ea acasa. Norocul ei a fost ca si-a recuperat pantoful.
Alba-ca-Zapada a avut noroc cu un print impiedicat. Daca el ar fi vazut pe unde merge, ea ar fi avut si acum bucata de mar blocata in gat.
Nici pe Frumoasa Adormita nu o inteleg:  dincolo de sarutul magic al dragostei adevarate, cineva a trezit-o din somn. Asta e de neiertat, mai ales ca, macar o cafea putea sa-i dea daca tot i-a deranjat odihna.
Frumoasa Belle(ok, stiu ca e pleonasm, dar ce sa fac daca asa o cheama?)e dovada clara ca femeia, pentru un palat aurit suporta chiar si o bestie paroasa.  Ce daca a rapit-o? A dus-o de la tara, la palat si asta scuza aspectul de caverna si comportamentul brutal.

Si acum, printul meu, departe de toate basmele  frumoase: E artist, mai mult ca sigur. Muzician, pianist. Are parul negru  , de la foarte ondulat la cret si niste ochi caprui, tulburatori. Sta la mare sau o sa se lase convins de mine sa stam acolo.  Daca se va scrie vreodata o poveste despre mine, rog autorul sa mi-l plaseze pe individul descris mai sus!