Ne-am
intalnit, in sfarsit, dupa aproape un an in care s-au intamplat multe. El avea
acelasi zambet cald, chiar daca eu, din lipsa de timp aproape ca nici nu l-am
mai bagat in seama. Am intrat intr-o cafenea simpla si am inceput sa povestim despre cate s-au
intamplat in tot timpul in care nu ne-am mai vazut. Discutia a ajuns si in punctul acela caruia,
cred eu ca i se acorda o importanta prea mare si pe care il evit. El imi stie
conceptiile si felul de a fi, dar m-a impresionat cum a pus problema, din acest
motiv nu m-am putut supara pe el pentru ca a deschis subiectul enervant:
-Ti-ai gasit si tu, pe cineva la Bucuresti?
(imi dau ochii peste cap, imi trec mana prin par, pufai
iritata si sorb din cafeaua fierbinte)
- Eram sigur! Singura te stiu si nu ma asteptam sa te arunci
in bratele cuiva doar de dragul companiei.
Si sincer, nu stiu cine ti-ar putea face fata. Ai darul de a scoate omul
din minti. In loc sa dai sute de telefoane cand e in oras cu prietenii, iti
vezi de treaba ta. Mai mult, nu il certi ca vine beat, ci razi de el si il pui
sa bea si cu tine. Iei foc daca vrea sa iti plateasca cina. Esti gata mai
repede ca el cand vine vorba de iesit in oras si nu iti pasa daca e in compania
altor fete. Nu vrei gesturi tandre si dispari doar pentru a fi singura. Poate
parea ideal dar noi suntem speriati de asta, nu stim ce sa intelegem. Credem ca
nu iti pasa. Vedem genul asta de atitudine ca pe o dereglare universala. Desi
ne plangem ca voi, fetele, ne stresati, ne place sa va stim ingijorate si
vulnerabile, vrem sa fim acolo cand plangeti la filme si sa va dam hainele
noastre ca sa va incalziti. Tu te lauzi ca iesi afara, iarna, doar in corset .
Nimeni nu stie cand esti serioasa si cand glumesti, cand esti vesela sau trista
si mai ai si obiceiul sa arunci sageti intepatoare oricui nu iti face pe plac.
Preferi sa stai cu baietii decat sa iti plangi de mila cu fetele, cu toate
astea esti mai mereu ca scoasa din cutie. Cel care te va avea, candva, trebuie
sa fie un erou. O sa il admir si compatimesc in acelasi timp. Nu stiu daca el
exista, pentru ca tu ai standarde ireale, dar cand se va intampla voi fi cel
mai fericit pentru tine.
- Cum le zici tu, asa, profund. Nici nu am stat sa ma
gandesc la asta, la cata treaba am! Pot sa te editez si sa te postez pe blog?
-Stiu ca oricum vei face asta, deci are vreun rost sa ma
pun de-a curmezisul curentilor?
-Nici n-ai idee cat de bine mi-a facut ca am iesit!
