miercuri, 30 octombrie 2013

PANTOFI

              A.S. Deoarece condurii de cristal se poarta doar la bal.   

         Imi amintesc acea seara... totul era perfect, ca intr-un basm.  Pasisem intr-o alta lume, in care puteam fi regina balului si in care aveam tot ce doream. In zori, vraja s-a rupt!
                A trecut  multa vreme de atunci...poate doar visasem.  Totusi, pantofii  inca ma asteptau, aruncati undeva in spatele dulapului. Mi-am zis sa-i ancorez in realitate si sa-i port.
                Realitatea e dureroasa, mai ales cand te bat pantofii. cu fiecare pas,  amintirile frumoase erau inlocuite cu o durere ascutita, la jumatatea drumului nu mai simteam decat efectul unor pantofi incomozi asupra gleznei.  Si am mers asa, o zi intreaga!

                Ce naiva am putut fi! M-au pedepsit pentru ca i-am desacralizat. Pasisera pe cea mai pura zapada, de ce am vrut sa-i afund in noroi? Simt ca a fost  o bataie meritata, fie si din partea unor pantofi de catifea:  meritata din plin, fiindca pentru o clipa am crezut in basme si in finaluri fericite. 

P.S Cand condurii de sticla se sparg, cioburile taie!


joi, 24 octombrie 2013

CAPITALA

                Imi place in Bucuresti! e dinamic si nu e loc de plictiseala. Viata e precum un carusel care te suceste si te ameteste pe nepregatite,  uneori prea brutal, alteori lin precum o raza de soare intr-o zi calda de toamna.  Vor urma cateva constatari (unele banale, altele originale) legate de fascinanta viata de student in capitala:
-Se poate dormi si fara liniste: e greu, trist, dureros, dar nu imposibil. e un fel de" I will survive" al viselor, reduse de la 12 ore de lucru, la 5-6.
-Pantaloni scurti galbeni cu ciorapi verzi si sandale in buline nu reprezinta o ciudatenie vestimentara. Toata lumea se imbraca dupa bunul plac, nu exista prea ciudat, vulgar sau zdrentaros.  De asemenea, hainele dau de gol si universitatea la care nu esti  " n-ai fata de Politehnica"
-Intre rosu si verde nu exista nicio diferenta, strada se trece cu toata lumea, indiferent de trafic, culoare, sau  ambulanta . De partea opusa sunt autoturismele, iritate de acei omuleti enervanti care isi permit sa treaca, fie si regulamentar (ipotetic vorbind) si se intrec in claxoane si injuraturi  nastrusnice
-Sunt la jurnalism, pot tavali prin noroi pe oricine imi pare ca s-a uitat urat.  In general sunt zen, dar m-am nascut in Transilvania si gena de vampir isi spune cuvantul , la nevoie.
-  O pisica fara stapan( raritate) e semn bun: zona fara caini maidanezi
- Oricine poate trai experienta unui videoclip romantic atunci cand trece Dambovita(pe pod, evident) incetosata, cu castile in urechi si o rochita suflata usor de vantul tomnatic.
- Veste trista pentru amatorii de inot si scufundari: Herastrau, Cismigiu, Morii, Tei sunt doar de privit. Si pentru cei mai depresivi, sunt si pazite....
- la scoala, media de prezenta e 3-4 ore, 3 zile pe saptamana. In baruri si cluburi, 6-7 ore, zilnic.
- Cultura se face la metrou, nu conteaza cat de aglomerat este. O carte citita acasa nu are niciun farmec, ce daca dai din coate sa o scoti din ghiozdan la Unirii, dimineata, cand ai de mers doar o statie si usile metroului nu se inchid? Daca este si ceva sofisticat, psihologic, ai un mare punct in plus fata de restul "soriceilor de biblioteca", pentru care Eliade si Petrescu reprezinta esenta (tot la metrou, evident)
-Oricine poate fi un erou si salva Rosia Montana
- Cel mai crud mod in care te poti razbuna pe iubit e o intalnire nocturna, la care nu ajungi, in Parcul Operei.
-Regia e un fel de Costinesti, doar ca fara bikini si slapi, unde in aceeasi zi primesti oferta de angajare atat la IBM cat si la videochat
- Am curs=Am liber

Voi reveni si cu partea a 2-a, momentan foamea si oboseala ma impiedica sa cercetez paradoxul vietii metropolitane din Bucuresti